Ca la mine e tare greu.
Enervarea e super inspirationala, dar e din cand in cand.
Si in rest... eu nu vreau sa scriu.
Ca ma chinui.
La "Crima si pedeapsa" inteleg ca o fi fost greu [si sunt sigura ca nu s-a chinuit, ci a muncit mult si cu demnitate], dar la chestii asa simplute, de pus pe blog... E jenant sa te chinui.
Eu ma chinui, pentru ca:
1. Nu sunt Dostoevsky. [surprizator]
2. Nu sunt Kafka. [cel putin la fel de surprinzator]
3. Nu sunt Paler. [desi pana la varsta de 10 ani eram convinsa ca sunt Paler]
4. Nu sunt Cehov.
5. Nu sunt Gabriel Garcia Marquez. [it breaks my heart]
6. Apoi, nu vreau neaparat sa scriu. De fapt, pe o scara de la 1 la 10, vreau cat o bucatica mica de poti sa o tai cu cutitul din 1. Adica aproape deloc. Doar ca, daca nu scriu ceva vreme, se pune praful pe blog si eu sunt obsesiv-compulsiva si incep sa tremur si imi bate inima foarte tare si ma panichez daca nu e perfect curat. Deci orice, dar fara praf pe blog.
Poate trec si maine, sa sterg geamurile, desi nu cred ca pot sa mai scot un text si pentru geamuri.
Cu praful aveam eu o problema.
